Harta politică a Europei

Primul subiect al testului te pune față în față cu harta politică a Europei. Vei avea de identificat state marcate cu litere și orașe-capitală marcate cu numere. De exemplu, va trebui să recunoști state precum cel marcat cu litera H și orașul-capitală marcat cu numărul 1.

Subiectul conține întrebări cu răspuns deschis unde trebuie să completezi numele statelor sau capitalelor. De exemplu, trebuie să știi că Lacul Balaton se află în Ungaria și să identifici corect numele statului marcat cu litera I.

Sfat util: Când studiezi harta politică a Europei, memorează mai întâi poziția relativă a statelor (care stat se învecinează cu care), apoi capitalele acestora. Aceasta te va ajuta să răspunzi rapid la acest tip de întrebări.

La punctul C, vei avea de ales varianta corectă pentru afirmații referitoare la elemente geografice. De exemplu, trebuie să știi că Munții Balcani se găsesc în Bulgaria sau că Vaticanul este un stat-enclavă.

Elemente de climatologie și resurse

Continuând cu prima parte a subiectului, vei întâlni întrebări complexe ce necesită analiză și comparație. Va trebui să prezinți trei deosebiri între clima a două state europene, referindu-te la factori genetici, tipuri de climă, temperaturi medii, precipitații sau vânturi.

Pentru acest tip de comparație, trebuie să menționezi ambele state în același enunț. De exemplu: "În statul G temperaturile medii anuale sunt mai ridicate decât în statul J". Nu este suficient să descrii statele separat.

La punctul E vei avea de precizat resurse energetice exploatate de un anumit stat și regiunile din care sunt extrase. De asemenea, va trebui să identifici o resursă de subsol și industria în care aceasta se utilizează.

Atenție! Când compari două elemente geografice, asigură-te că folosești aceleași criterii pentru ambele. Astfel, dacă menționezi temperatura medie pentru un stat, trebuie să o menționezi și pentru celălalt.

A doua parte a testului se concentrează pe geografia României, cu accent pe unitățile de relief, rețeaua hidrografică și orașele principale.

Geografia fizică și urbană a României

În această parte a examenului vei lucra cu o hartă a României pe care sunt marcate unități de relief cu litere, orașe cu numere de la 1 la 6 și râuri cu numere de la 7 la 12.

La început, va trebui să identifici elemente simple, precum orașul marcat cu numărul 4 sau râul marcat cu numărul 12. Apoi, vei completa afirmații referitoare la relația dintre orașe și râuri sau la poziționarea unor orașe în anumite unități de relief.

Vei întâlni întrebări cu alegere multiplă despre resursele din subsolul unor unități de relief. De exemplu, trebuie să știi că din subsolul unor regiuni se exploatează gaz metan, cărbuni, petrol sau minereu de fier. De asemenea, trebuie să identifici corect râuri precum Bistrița sau Moldova.

Reține! Pentru a recunoaște rapid unitățile de relief pe hartă, folosește ca reper poziția marilor orașe și cursurile principale de apă.

La punctul D vei avea de comparat relieful a două unități diferite, menționând aspecte precum modul de formare, tipurile de roci, altitudinile sau gradul de fragmentare.

Geografia comparativă și aplicată

Ultima parte a testului analizează ponderea treptelor de relief în Europa și România pe baza unei reprezentări grafice. Vei observa distribuția procentuală a suprafețelor aflate la diferite altitudini (sub 200 m, 200-500 m, 500-1000 m și peste 1000 m).

Va trebui să identifici treapta de relief cu cea mai mare suprafață la nivel european și cea cu cea mai mică suprafață în România. Apoi vei calcula procentul treptelor de relief sub 500 m în România și al celor peste 500 m în Europa.

Pentru Serbia, vei preciza state vecine, unități de relief, cursuri de apă și orașe. Aceasta evaluează cunoștințele tale despre geografia regională a Europei.

Pont de examen: La calculele procentuale, asigură-te că ai adăugat corect valorile și că rezultatul final este realist. Verifică adunarea pentru a evita greșelile simple.

La final, vei analiza coordonatele geografice ale punctelor extreme ale României și vei prezenta o consecință climatică a diferenței de latitudine dintre nordul și sudul țării. De asemenea, vei explica de ce majoritatea populației Europei este concentrată în regiunile litorale atlantică și mediteraneană, precum și în zonele joase din centrul și estul continentului.